De Cocer Peptides 
acum 1 lună
TOATE ARTICOLELE ȘI INFORMAȚIILE PRODUSULUI PREVIZATE PE ACEST SITE WEB SUNT EXCLUSIV ÎN SCOPUL REZULUI DE INFORMAȚII ȘI ÎN SCOPUL EDUCAȚIONAL.
Produsele furnizate pe acest site sunt destinate exclusiv cercetării in vitro. Cercetarea in vitro (în latină: *în sticlă*, adică în sticlărie) se desfășoară în afara corpului uman. Aceste produse nu sunt produse farmaceutice, nu au fost aprobate de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) și nu trebuie utilizate pentru a preveni, trata sau vindeca orice afecțiune, boală sau afecțiune. Este strict interzisă prin lege introducerea acestor produse în corpul uman sau animal sub orice formă.
1. Prezentare generală
Kisspeptina este o neuropeptidă codificată de gena Kiss1, exprimată în principal în nucleul arcuat și zona preoptică a hipotalamusului. Joacă un rol cheie în reglarea funcției de reproducere și servește ca un regulator important în amonte al axei hipotalamo-hipofizo-gonadale (HPG). Kisspeptina se leagă de receptorul 54 cuplat cu proteina G (GPR54), activând o serie de căi de semnalizare pentru a regla funcția de reproducere. Unul dintre semnele distinctive ale debutului pubertății este secreția pulsatilă a hormonului de eliberare a gonadotropinei (GnRH) de către neuronii GnRH hipotalamici, iar kisspeptina servește ca o componentă de reglare critică în amonte a neuronilor GnRH, jucând un rol cheie în maturizarea axei reproductive.
Figura 1 Mecanismul de acțiune celulară al kispeptinei.
2. Funcția
Reglarea debutului pubertății: La mamifere, expresia kisspeptinei și a receptorului său GPR54 crește semnificativ înainte de debutul pubertății. Activează neuronii GnRH, promovând eliberarea pulsatilă de GnRH și astfel inițiind pubertatea. La oameni și alte mamifere, absența semnalizării kisspeptinei duce la hipogonadism din cauza secreției insuficiente de gonadotropină, afectând astfel debutul normal al pubertății.
Reglarea secreției de hormoni de reproducere: Kisspeptina stimulează glanda pituitară anterioară să secrete gonadotropine, inclusiv hormonul foliculostimulant (FSH) și hormonul luteinizant (LH). Acest lucru se realizează prin creșterea secreției de GnRH, care la rândul său stimulează celulele pituitare anterioare să sintetizeze și să elibereze FSH și LH, reglând astfel funcția gonadală, promovând sinteza hormonilor steroizi gonadici și facilitând dezvoltarea celulelor germinale.
Influențarea ciclului reproductiv: La femelele, kisspeptina participă la reglarea ciclului menstrual sau a ciclului estral. În timpul ciclului menstrual, neuronii kisspeptin sunt foarte sensibili la reglarea feedback-ului de către estrogen. Când nivelul de estrogen crește, activitatea neuronului kisspeptin crește, promovând în continuare eliberarea de GnRH, declanșând o creștere a LH și inducând ovulația. La animalele de reproducție sezonieră, cum ar fi oile, expresia și activitatea neuronilor Kisspeptin se modifică odată cu variațiile sezoniere, afectând secreția de GnRH și, prin urmare, reglând sezonul de reproducere.
Participarea la procesele fiziologice legate de reproducere: Kisspeptina nu numai că influențează direct axa gonadală, ci participă și la alte procese fiziologice legate de reproducere. În ovare, expresia Kisspeptinei și a receptorilor săi este strâns asociată cu dezvoltarea foliculilor, maturarea și ovulația. Influențează creșterea foliculilor și sinteza hormonilor steroizi prin reglarea semnalelor locale endocrine și paracrine în ovare. În testicule, Kisspeptin poate participa și la reglarea spermatogenezei și a secreției de testosteron.
3. Aplicații
Tratamentul infertilității feminine: în tratamentul infertilității feminine, Kisspeptin a demonstrat o valoare potențială de aplicare. Pentru pacienții cu anomalii ovulatorii sau secreție insuficientă de gonadotropină din cauza disfuncției hipotalamo-hipofizare, administrarea exogenă a Kisspeptin sau a analogilor săi poate restabili funcția ovulatorie normală prin stimularea secreției de GnRH și gonadotropină. De exemplu, în unele studii clinice, s-a constatat că tratamentul cu analogi Kisspeptin la pacienții cu amenoree hipotalamică funcțională induce secreția crescută de LH și FSH, unele paciente recăpătând ovulația și ciclurile menstruale.
Îmbunătățirea funcției reproductive masculine: în domeniul sănătății reproductive masculine, Kisspeptin are, de asemenea, aplicații promițătoare. Pentru pacienții de sex masculin cu oligoastenozoospermie sau hipogonadism cauzat de secreția insuficientă de gonadotropină, terapia cu Kisspeptin poate îmbunătăți calitatea și cantitatea spermei prin promovarea eliberării de GnRH și gonadotropine, crescând astfel secreția de testosteron. Studiile pe animale au arătat că administrarea Kisspeptin poate crește nivelul de testosteron la animalele masculi, poate promova spermatogeneza și poate crește capacitatea de reproducere.
Tehnologia de reproducere asistată: în procesul de fertilizare in vitro-transfer de embrioni (FIV-ET), controlul precis al ovulației feminine și al nivelurilor hormonale este esențial. Kisspeptina poate servi ca o nouă țintă de medicament pentru optimizarea protocoalelor de inducție a ovulației. Prin reglarea căii de semnalizare Kisspeptin, ar putea fi posibil să se controleze mai precis dezvoltarea foliculilor și ovulația, să se îmbunătățească ratele de recuperare a ovulelor și calitatea embrionului, sporind astfel rata de succes a FIV-ET.
4. Concluzie
Pe scurt, Kisspeptin oferă noi abordări pentru îmbunătățirea funcției de reproducere în tratamentul fertilității umane.
Surse
[1] Szeliga A, Męczekalski B. Kisspeptin Modulation of Reproductive Function[J]. Endocrine, 2022. https://api.semanticscholar.org/CorpusID:250228276.
[2] Rt AKUK, Kuru M, Başer OM, et al. Kisspeptin: Rol în infertilitatea feminină [J]. Hormoni reproductivi, 2020. https://api.semanticscholar.org/CorpusID:229493075.
[3] Smith JT, Hawken PAR, Lehman MN, et al. Rolul kisspeptinei în funcția de reproducere la oaie[J]. Bioscientifica Proceedings, 2019. https://api.semanticscholar.org/CorpusID:85961626.
[4] Clarke H, Dhillo WS, Jayasena C N. Revizuire cuprinzătoare asupra Kisspeptin și rolul său în tulburările de reproducere [J]. Endocrinologie și Diabet, 2015,30(2):124-141.DOI:10.3803/EnM.2015.30.2.124.
Produs disponibil numai pentru cercetare:
