De Cocer Peptides 
acum 1 lună
TOATE ARTICOLELE ȘI INFORMAȚIILE PRODUSULUI PREVIZATE PE ACEST SITE WEB SUNT EXCLUSIV ÎN SCOPUL REZULUI DE INFORMAȚII ȘI ÎN SCOPUL EDUCAȚIONAL.
Produsele furnizate pe acest site sunt destinate exclusiv cercetării in vitro. Cercetarea in vitro (în latină: *în sticlă*, adică în sticlărie) se desfășoară în afara corpului uman. Aceste produse nu sunt farmaceutice, nu au fost aprobate de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) și nu trebuie utilizate pentru a preveni, trata sau vindeca orice afecțiune, boală sau afecțiune. Este strict interzisă prin lege introducerea acestor produse în corpul uman sau animal sub orice formă.
Prezentare generală
Timulina este un hormon neuroendocrin denumit inițial „factor timic seric” (FTS). Este produsă în principal de celulele epiteliale timice și își exercită efectele biologice în organism într-o formă legată de proteinele purtătoare și ionii de zinc (Zn⊃2;⁺). Ca hormon peptidic, Timolina joacă un rol indispensabil în procesul de reglare imunitară a organismului. Timusul joacă un rol esențial în dezvoltarea și maturizarea sistemului imunitar, iar ca substanță importantă secretată de timus, stabilitatea funcției timulinei este crucială pentru menținerea stării imune normale în organism. Pe măsură ce vârsta crește, timusul se atrofiază treptat, iar secreția de timulină scade în consecință, ceea ce este asociat cu scăderea funcției sistemului imunitar. La vârstnici, funcția imună scade în general și o parte din aceasta poate fi legată de reducerea secreției de timulină.
Figura 1 O diagramă schematică a rolului timulinei în reglarea acțiunilor endocrine neuro-imune.
Rolul în sistemul imunitar
Diferențierea limfocitelor T: Timolina este un hormon cheie în diferențierea limfocitelor T. Limfocitele T joacă un rol crucial în imunitatea celulară în cadrul sistemului imunitar, inclusiv identificarea și eliminarea celulelor infectate cu agenți patogeni, celule tumorale și altele. Timulina joacă un rol critic în diferențierea treptată a limfocitelor T de celulele progenitoare din timus în subseturi de celule T mature cu funcții distincte, cum ar fi celulele T helper (Th) și celulele T citotoxice (Tc). În timpul acestui proces de diferențiere, timulina participă la reglarea expresiei unei serii de gene, promovând limfocitele T să dobândească markeri de suprafață și caracteristici funcționale specifice, permițându-le astfel să recunoască și să răspundă cu precizie la diverși stimuli antigenici.
Reglarea raportului dintre celulele T helper și celulele supresoare: Timolina ajută la menținerea raportului normal dintre celulele T helper și celulele supresoare. Celulele T helper ajută limfocitele B să producă anticorpi, sporesc capacitatea fagocitară a macrofagelor și promovează proliferarea și diferențierea celulelor T. Celulele T inhibitoare, pe de altă parte, suprimă activarea excesivă a răspunsului imun, prevenind apariția bolilor autoimune. Timulina asigură că sistemul imunitar poate combate eficient agenții patogeni străini, evitând în același timp răspunsurile imune excesive care ar putea deteriora propriile țesuturi ale corpului prin reglarea fină a raportului dintre aceste două tipuri de celule. Nivelurile anormale de timulină pot perturba acest echilibru, ceea ce poate duce la disfuncții imune, cum ar fi un risc crescut de boli autoimune.
Efecte antiinflamatorii: Timolina prezintă proprietăți antiinflamatorii semnificative. Poate regla în jos eliberarea de mediatori inflamatori, cum ar fi citokinele (de exemplu, factorul de necroză tumorală-α (TNF-α), interleukina-6 (IL-6) etc.) și chemokinele, care joacă roluri în recrutarea celulelor imune și în amplificarea semnalelor inflamatorii în timpul răspunsurilor inflamatorii. Timulina poate regla factorii antiinflamatori, cum ar fi interleukina-10 (IL-10), care inhibă activarea celulelor inflamatorii și producerea de mediatori inflamatori, exercitând astfel efecte antiinflamatorii. Timulina poate regla, de asemenea, factorii de transcripție și căile de semnalizare aferente pentru a controla progresia răspunsurilor inflamatorii la nivel molecular. În stările inflamatorii, cum ar fi într-un model de inflamație la șobolan indusă de adjuvantul complet al lui Freund (CFA), tratamentul cu timulină a redus semnificativ hiperalgezia și edemul labei, în același timp scăzând activarea microgliei indusă de CFA, fosforilarea proteinei kinazei activate de mitogen p38 (p38 MAPK) și producerea de pro-inflamație a măduvei spinale care indică această inflamație. atenuează răspunsurile inflamatorii prin inhibarea activării microgliei măduvei spinării și producerea de mediatori inflamatori centrali.
Reglarea activității fagocitelor: în unele modele experimentale, cum ar fi modelul de granulom de șoarece indus de BCG, tratamentul cu Thymulin 5CH a îmbunătățit procesul inflamator al granulomului. Mai exact, a reglementat diferențierea fagocitelor locale și sistemice, a promovat diferențierea celulelor stem B1 peritoneale în fagocite și a redus numărul de fagocite infectate din leziune, indicând că infecția este atenuată. Tratamentul cu timulină crește, de asemenea, numărul de fagocite derivate din B1, limfocite T CD4⁺ și CD8⁺ în ganglionii limfatici locali, sugerând că timulina nu numai că influențează diferențierea fagocitelor, ci afectează și migrarea celulelor T către ganglionii limfatici locali, sporind astfel capacitățile locale de apărare imună.
Aplicații
Tratamentul bolilor inflamatorii: Având în vedere proprietățile antiinflamatoare ale timulinei, aceasta are o potențială valoare de aplicare în tratamentul diferitelor boli inflamatorii. În studiile privind tratamentul astmului cronic, terapia genică a fost administrată prin inhalarea unei plasmide care exprimă timulină. După ce boala a fost complet stabilizată, șoarecilor li s-a administrat o singură doză de tratament prin administrare traheală. Douăzeci de zile mai târziu, caracteristicile patologice cheie ale astmului în plămâni, cum ar fi inflamația cronică, fibroza pulmonară și reglarea mecanică anormală, au fost normalizate. Analize suplimentare tisulare și celulare au confirmat că această intervenție terapeutică a fost realizată prin efectele sale antiinflamatorii și antifibrotice. Într-un model de șoarece de astm alergic indus de ovalbumină tratat cu nanoparticule de ADN care poartă plasmida timulină, un tratament cu doză unică a reușit să prevină inflamația pulmonară, depunerea de colagen și hipertrofia mușchilor netezi, îmbunătățind în același timp mecanica pulmonară, deschizând astfel noi căi pentru tratamentul astmului cronic. În alte boli inflamatorii precum artrita reumatoidă și boala inflamatorie a intestinului, deși în prezent se află în stadiul de cercetare, pe baza mecanismului antiinflamator al timulinei, se anticipează că reglarea nivelurilor de timulină sau imitarea efectelor acesteia ar putea atenua simptomele inflamatorii și ar putea controla progresia bolii.
Boli legate de imunitate: Pentru bolile cauzate de dereglarea imunității, cum ar fi bolile autoimune, timulina poate juca, de asemenea, un rol semnificativ. Prin reglarea diferențierii limfocitelor T și a raportului dintre celulele T helper și celulele supresoare, timulina poate corecta activarea anormală a sistemului imunitar și poate reduce leziunile țesuturilor și organelor cauzate de atacurile autoimune. În unele experimente pe animale, Thymulin a arătat o oarecare îmbunătățire a anumitor modele de boli autoimune.
Terapia adjuvantă pentru boli infecțioase: În bolile infecțioase, timulina poate îmbunătăți capacitatea organismului de a elimina agenții patogeni prin reglarea funcției sistemului imunitar. În infecțiile virale, timulina poate îmbunătăți răspunsul imun celular al organismului prin reglarea funcției limfocitelor T, curățând astfel mai eficient celulele infectate cu virus. Efectele sale antiinflamatorii ajută, de asemenea, la reducerea leziunilor tisulare induse de inflamație și la prevenirea daunelor secundare cauzate de răspunsurile inflamatorii excesive.
Concluzie
În rezumat, Timolina joacă un rol cu mai multe fațete în reglarea sistemului imunitar și are aplicații semnificative în bolile inflamatorii, bolile legate de reglarea imunității și bolile infecțioase.
Surse
[1] Bonamin L, Sato C, Santana F, et al. Diferențierea și modularea activității fagocitelor în granulomul murin după tratamentul cu timulină 5cH[J]. International Journal of High Dilution Research - Issn 1982-6206, 2021,11:148.DOI:10.51910/ijhdr.v11i40.580.
[2] Da SA, de Oliveira GP, Kim N, et al. Terapia genică cu timulină pe bază de nanoparticule inversează terapeutic patologia cheie a astmului alergic experimental [J]. Science Advances, 2020,6(24):eaay7973.DOI:10.1126/sciadv.aay7973.
[3] Nasseri B, Zaringhalam J, Daniali S, et al. Tratamentul cu timulină atenuează durerea inflamatorie prin modularea căilor de semnalizare celulară și moleculară a coloanei vertebrale [J]. International Immunopharmacology, 2019,70:225-234.DOI:10.1016/j.intimp.2019.02.042.
[4] Da SA, Martini SV, Abreu SC, et al. Terapia genică cu timulină mediată de nanoparticule de ADN previne remodelarea căilor respiratorii în astmul alergic experimental [J]. Journal of Controlled Release, 2014,180:125-133.DOI:10.1016/j.jconrel.2014.02.010.
[5] Haddad JJE, ENES, Garabedian B S. Thymulin: O Emerging Anti-Inflammatory Molecule[J]. Current Medicinal Chemistry - Anti-Inflammatory & Anti-Allergy Agents, 2005,4:333-338. https://api.semanticscholar.org/CorpusID:55757311
[6] Haddad J, Saadé N, Safieh-Garabedian B. Thymulin: An Emerging Anti-Inflammatory Molecule[J]. Current Medicinal Chemistry - Anti-Inflammatory & Anti-Allergy Agents, 2005,4:333-338.DOI:10.2174/ 15680140540 65195.
[7] Safieh B, Kendall MD, Norman JC, et al. Un nou test radioimuno pentru peptida timulină timulină și aplicarea acesteia pentru măsurarea timulinei în probele de sânge [J]. Journal of Immunological Methods, 1990, 127(2):255-262.DOI:10.1016/0022-1759(90)90076-8.
Produs disponibil numai pentru cercetare:
